Ce înseamnă leadership? Ce trebuie să știi despre cum influențezi productivitatea și succesul unei organizații
„Leadershipul și educația sunt interconectate”, spunea John F. Kennedy. Societatea actuală cunoaște cea mai mare oportunitate de învățare din istorie, iar leadershipul joacă un rol important în procesele care conduc la implicarea în muncă, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Dar cum anume te poți folosi de arta conducerii pentru a face schimbări reale în echipa pe care o manageriezi? O întrebare care trebuie să stăruie mereu în mintea unui antreprenor care înțelege importanța oamenilor din organizația sa.
Definiția conceptului de leadership
Un leadership performant are definiții diferite. De ce? Pentru că acest proces nu este o trăsătură sau un cumul de caracteristici specifice unei nișe restrânse de indivizi, ci poate fi valorificat de absolut oricine înțelege că societatea actuală este foarte diferită de cea de ieri.
Totuși, ce înseamnă leadership? Una dintre cele mai bune definiții ale leadership-ului este oferită de James J.Cribbin în cartea sa: „Leadership. Strategii pentru organizații eficiente” care spune că: „Leadershipul reprezintă procesul prin care un manager reușește să-i determine pe angajați să întreprindă de bunăvoie sarcinile cerute în vederea atingerii unui țel comun.”
Diferența dintre leadership și management
Managementul și leadershipul sunt concepte diferite, deși sunt interdependente. Atunci când reușești să le deosebești atât din postura angajatului care contribuie la evoluția echipei, cât și din postura antreprenorului care lasă ego-ul deoparte și promovează oamenii din comunitate, vei obține rezultate.
Totuși care este diferența dintre leadership și management?
Leadershipul reușește să:
- implementeze schimbări reale
- aibă o mentalitate flexibilă dirijată spre învățare continuă
- creeze o viziune clară și total diferită de cea actuală
- obțină progrese remarcabile, precum intrarea unui concept pe piețe noi, achiziționare de tipuri diferite de clienți sau chiar angajarea într-o misiune complet diferită
- inoveze și să-și asume riscuri
- dezvolte și să implementeze strategii
- impulsioneze echipa
Managementul reușește să:
- facă față provocărilor, problemelor și obstacolelor de zi cu zi
- controleze lucrurile și să le mențină în echilibru, dar nu și în starea actuală
- obțină îmbunătățiri pas-cu-pas
- gestioneze și să reducă riscurile
- ducă sarcinile la bun sfârșit
Stiluri de leadership – trăsături
Atunci când construiești responsabil un mediu care pune accentul pe dezvoltarea abilităților, liderii nu vor întârzia să apară. De altfel, un lider se formează în timp, iar stilul de leadership contează enorm pentru ca o echipă să facă performanță. De aceea, înțelegerea și recunoașterea leadershipului la locul de muncă poate deschide ușa către o eficacitate fără precedent în cadrul unei companii.
Kurt Lewin este unul dintre promotorii psihologiei sociale și cel care în 1939 a condus studiul care a identificat cele trei mari stiluri de leadership. Lewin a subliniat efectul pe care fiecare tip de leadership îl are asupra membrilor echipei și deși, actualmente conceptele de business răspund unor nevoi adaptate secolului XXI, lucrarea lui Kurt Lewin rămâne temelia pe care se bazează identificarea stilurilor de conducere.
Care sunt acestea?
- Conducere autoritară sau autocratică
- Conducere participativă sau democratică
- Conducere delegată sau de tip laissez-faire
Mai mult, studierea celor trei tipuri de leadership a promovat înțelegerea conceptului de lider transformațional, considerat cel mai rentabil stil de conducere folosit în afaceri.
Când te afli pentru prima dată într-un rol de conducere s-ar putea să împrumuți din trăsăturile mentorului care te-a format sau al persoanei de la care „ai furat meserie” . Cu cât înțelegi mai mult poziția în care te afli, cu atât vrei să înveți mai mult. Iar de aici pornește totul: de la dorința reală de a învăța și a-ți contura stilul de leadership. Există multe abordări la îndemână, iar un bun lider este capabil să-și adapteze stilul de conducere în funcție de situație și de oamenii implicați.
Stiluri de leadership
- Conducerea autoritară sau autocratică
Stilul de leadership autocratic are așteptări precise cu privire la sarcini, procese și termene limită și permite contribuția minimă a membrilor echipei. Cum planetele se învârt în jurul soarelui, la fel și conducerea autocratică este caracterizată de o figură autoritară centrală, deseori rigidă care nu acceptă păreri externe și care se așteaptă să-i fie îndeplinite deciziile fără drept de apel.
Adecvarea acestui stil de leadership depinde întotdeauna de situație. Poate fi potrivit pentru echipele cu mai puțină experiență, care necesită o direcție clară sau în situații urgente care impun luarea rapidă a unor decizii, la foc automat. Doar că, o astfel de viziune nu are termen de valabilitate mare și de cele mai multe ori duce la frustrarea și demotivarea angajaților. Mai mult, leadershipul autoritar influențează absenteismul, creșterea fluctuației personalului, iar în unele cazuri extreme poate ajunge la agresivitate și ostilitate.
- Conducere participativă sau democratică
Un leadership democratic adoptă o abordare echilibrată a procesului decizional. Un manager al cărui misiune prioritizează vocile oamenilor săi va vedea în scurt timp rezultatele.
Un semn distinctiv al acestui stil de conducere este accentul pus pe comunicarea deschisă, care invită la exprimarea ideilor și părerilor cât mai diferite, chiar opuse. Provocarea unui conducător înclinat spre un stil de leadership participativ este să discearnă când trebuie să facă un pas înapoi și când este necesară intervenția sa precisă în interesul echipei. În același timp, persoanele care adoptă un astfel de stil de conducere, reușesc să prevină potențiale conflicte deoarece gestionează cu tâlc opiniile diverse și întăresc autonomia membrilor echipei.
Deși, stilul de leadership participativ promovează un teren fertil pentru generarea de idei, trebuie remarcat că poate să prelungească procesul de luare a deciziilor, mai ales dacă liderul nu reacționează în momente de criză.
- Conducere delegată sau de tip laissez-faire
Acest gen de leadership promovează o atitudinea non intervenționistă, asta înseamnă că liderul încredințează responsabilitatea angajaților dându-le puterea de a lua decizii asumate și autonome. De obicei, aceste persoane sunt flexibile și au o minte deschisă. Este adevărat că leadershipul de tip laissez-faire este des întâlnit în industrii și businessuri în care expertiza este esențială. Cercetători de seamă precum Mumford sau Tierney au evidențiat rolul creativității în leadershipul organizațional, aspect care, motivat de un lider laissez-faire are toate șansele să inoveze companiile.
Cu toate astea, leadershipul de tip laissez-faire poate fi contraproductiv atunci când este aplicat greșit, mai ales cu membrii echipei mai puțin experimentați și care necesită mai multă îndrumare și sprijin. Pe lângă asta, atunci când supraveghetorul lipsește din peisaj apare riscul scăderii productivității, asta pentru că îndrumarea este minimă. Totodată, unii co-echipieri simt nevoia nu doar de mai multă îndrumare, dar și de structură și ar putea considera conducerea de acest tip haotică și dezorganizată.
Indiferent de stilul de conducere abordat, liderul trebuie să își cunoască foarte bine oamenii și să jongleze înțelept cu mai multe tipuri de leadership, mulându-se pe oamenii din echipă și pe diversele situații care apar la locul de muncă.
Nu în ultimul rând, trebuie punctate caracteristicile liderului transformațional, stilul de leadership care reușește să inspire printr-o forță și determinare aparte:
- pune principiile etice și valorile pe primul loc
- este flexibil și dispus să învețe continuu
- are o nevoie instinctuală de a da sens vieții
- se axează pe misiune, viziune și strategie
- se axează pe a identifica și a valorifica potențialele talente din companie
- proiectează și reproiectează pozițiile din companie pentru a le oferi angajaților sens, învățare continuă și provocări substanțiale
- adaptează structurile și sistemele companiei pentru a atinge obiective și valori
Tehnici de leadership la locul de muncă, pentru învățare eficientă și dezvoltare personală într-un mediu educațional dinamic
Carol S. Dweck, afirmă, în cartea sa „Mindset”, că totul se schimbă când mentalitatea rigidă este înlocuită cu flexibilitate. Un lider care împinge spre succes businessul este cel care utilizează compania ca pe un motor de creștere – pentru el însuși, pentru angajați, deci pentru binele comun. Ca antreprenor, care cumva te simți blocat în aspectele ce țin de conducerea companiei, ai putea cu pași mici să-ți schimbi mindsetul, iar cu timpul vei observa că lucrurile capătă un cu totul alt sens.
De aceea, cum reușești să influențezi productivitate și succesul unei echipe?
Începe de aici:
- Cunoaște-ți echipa și comunică asertiv. Atunci când lucrezi cu oameni trebuie să le descoperi punctele forte, dar și pe cele slabe, mai ales că cele din urmă au nevoie să fie exersate sau șlefuite. Comunicarea asertivă este cea mai bună metodă pentru a-ți cunoaște echipa, permițând o interacțiune bună cu colegii, furnizorii sau clienții, care minimizează conflictele și îmbunătățește stima de sine a personalului.
- Oportunitățile de dezvoltare personală și profesională sunt din ce în ce mai motivante pentru angajați. De exemplu, generația Z este înclinată să accepte job-uri sau să rămână într-o companie atâta timp cât are oportunitate de învățare. Din punct de vedere al conceptului de leadership, mentalitatea flexibilă care analizează direct greșelile, folosește feedbackul constructiv pentru a-și modifica strategiile corespunzător, merge mână în mână cu învățare. Organizațiile trebuie să adopte o mentalitate de creștere și să formeze lideri care abordează diversificat metodele de învățare, care combină cu succes tehnicile de învățare tradiționale cu abordările inovatoare, acelea care cresc performanța și țin pasul cu tehnologiile de azi. De aceea, programul de agile learning este excelent pentru a motiva angajații care sunt însetați de cunoaștere și orientați către rezultate, dar care au nevoie de flexibilitate în învățare. De asemenea, într-o lume a cărei singură constantă este adaptabilitatea, participarea la cursuri de limbi străine încurajează stima de sine, elimină barierele lingvistice și stimulează performanța.
- Recunoașterea meritelor nu este doar un act de apreciere față de echipă sau față de o anumită persoană, ci și o metodă strategică de îmbunătățire a angajamentului și retenției. În general, gesturile frumoase din partea managerului îndreptate spre angajați consolidează un climat de leadership calitativ. Un „mulțumesc” spus la momentul oportun, o apreciere publică la adresa rezultatelor unui om din echipă/ a întregului grup sudează legătura lider-echipă.
- Încurajează mereu munca în echipă, cu atât mai mult inovația sau creativitatea. Fiecare om este diferit, deci skillurile sale sunt diferite, iar modul de învățare și executare a unei sarcini poate varia. Pentru a influența succesul unei echipe este important să consolidezi legătura dintre oameni, dar fără a încuraja competiția grosolană. De aceea, remarcarea modului în care funcționează angajații tăi te ajută să-i motivezi diferit pentru a ajunge la rezultatul comun.
- Nu favoriza gândirea elitistă, ci chibzuiește moduri de a promova critica folositoare și opiniile cât mai diverse. Desemnează anumite persoane care să vină cu păreri opuse, astfel încât tu, ca lider să poți vedea fisurile poziției tale. Pune colegi să inițieze dezbateri care argumentează fațetele unei probleme. De exemplu, poți pune la dispoziția personalului o cutie în care să introducă bilețele cu propuneri, astfel, determinându-i să contribuie la procesul decizional. „Oamenii pot fi în același timp și gânditori independenți și jucători în echipă. Ajută-i să-și îndeplinească ambele roluri!”, amintește Carol. S.Dweck în cartea „Mindset”.
- Învață să delegi în mod eficient pentru că managementul timpului contează într-un business. De altfel, delegarea îți dă timp să faci sarcini importante și muncă de calitate. Vei obține rezultate mai bune și mai repede decât dacă ai fi lucrat singur și vei crește competența angajaților pentru că învață lucruri noi. Mai mult, nu este o rușine să ceri ajutorul și oferi în acest sens propriei echipe un model de urmat. Ține cont ca delegarea sarcinilor să fie făcută corect, un leadership de calitate nu lasă lucrurile pe ultima sută de metri. Astfel, împarte taskurile pe care știi că o altă persoană le face mult mai bine decât tine, și nu delega niciodată sarcini în ultimul moment. De asemenea, leadershipul valoros va înțelege întotdeauna că resursele necesare pentru îndeplinirea cerințelor trebuie să fie oferite cu transparență, și nu cu jumătăți de măsură
- Respectă viziunea companiei pentru că o echipă care înțelege și subscrie viziunea brandului va înțelege importanța muncii sale.
- Fii transparent și informează-ți echipa stabilind regulat ședințe de informare și feedback. Anunță-i de schimbările care au loc în department și ia decizii în mod clar fără a lăsa loc la interpretări.
- Leadershipul conduce prin exemplul propriu, de aceea un conducător just nu va face promisiuni pe care știe că nu le poate duce la îndeplinire, își va respecta de fiecare dată angajamentele și va tratat cu respect fiecare angajat.
În concluzie, performanța organizațională a cunoscut în ultimele decenii o evoluție drastică. Într-o eră digitală și o lume postindustrială, tehnologiile nu numai că îmbunătățesc mediul de business, dar și promovează adevărate conexiuni între oameni. Leadershipul cunoaște excelență dacă are un mindset flexibil și înțelege că auto-reglarea și auto-îmbunătățirea sunt fără echivoc.