Ramadanul: ce reprezintă și ce ne învață?

Istoric, musulmanii cred că în jurul anului 610 d.Hr., un bărbat pe nume Muhammad din orașul arab Mecca a început să primească revelații de la Dumnezeu (sau Allah), prin intermediul îngerului Gabriel. Revelațiile au fost adunate într-o carte sfântă de 114 capitole, cunoscută sub numele de Coran, iar musulmanii cred că aceasta conține cuvintele exacte redate de Dumnezeu. Muhammad (sau Mahomed) este, potrivit musulmanilor, ultimul profet dintr-o linie de profeți (inclusiv Adam, Avraam, Moise și Isus) care au fost aleși de Dumnezeu să acționeze ca mesageri și să învețe omenirea. Astfel, în arabă, cuvintele „islam” sau „musulman” înseamnă „supunere”, respectiv „supus” (lui Dumnezeu).

Ramadanul reprezintă cea mai importantă sărbătoare religioasă a practicanților islamului, a doua cea mai populară religie din lume după creștinism, și este sărbătorit ca luna în care Mahomed a primit de la Dumnezeu revelațiile inițiale care au pus bazele Coranului. În acest an, Ramadanul a început la apusul soarelui miercuri, 22 martie și se încheie sâmbătă, 20 aprilie. Această sărbătoare are loc în a noua lună a calendarului islamic de 12 luni, un calendar lunar care se bazează pe fazele lunii și care este mai scurt decât cel solar cu 11 zile. Prin urmare, Ramadanul nu începe la aceeași dată în fiecare an, ci, în timp, trece prin toate anotimpurile.

Există câteva reguli esențiale care trebuie urmărite în timpul acestei luni:

1. În timpul Ramadanului, musulmanii postesc din zori până la amurg în fiecare zi. Această abstinență nu se referă doar la mâncare și apă. Se presupune că ei trebuie să evite să mănânce, să bea, să fumeze și să aibă activități sexuale, precum să se abțină de la gânduri și cuvinte jignitoare sau impure și comportament imoral.
2. Ramadanul reprezintă o perioadă pentru practicarea reținerii și auto-reflecției. Postul este văzut ca o modalitate de a curăța sufletul și de a avea empatie pentru cei din jur din toată lumea care sunt înfometați și mai puțin norocoși. Musulmanii merg la lucru, la școală și se ocupă de activitățile lor obișnuite în timpul Ramadanului. Cu toate acestea, unii citesc și Coranul în întregime, spun rugăciuni speciale și merg mai des la moschei în această perioadă.
3. Prima masă înainte de răsărit în zilele din timpul Ramadanului se numește „suhoor”. Postul fiecărei zile este întrerupt cu o masă cunoscută sub numele de „iftar”. În mod tradițional, se mănâncă câteva curmale pentru a întrerupe postul, după care iftarurile se transformă adesea în sărbători elaborate celebrate cu familia și prietenii. Tipurile de alimente servite variază în funcție de cultură și includ adesea supă de linte, khoresh-e fesenjan (mâncare de pui cu nuci și rodii), harira (supă de linte și năut), pilaf afgan cu pui și portocale, biryani (orez cu carne și condimente indiene), musakhan (lipie cu pui, sumac și ceapă caramelizată), koucha (tocăniță de miel) și bineînțeles baklava sau budincă de orez (phirni) la desert.
4. Toți musulmanii care au ajuns la pubertate și sunt sănătoși sunt obligați să postească. Bolnavii și bătrânii, împreună cu călătorii, femeile însărcinate și cele care alăptează sunt scutiți, deși ar trebui să compenseze zilele de post ratate cândva în viitor sau să ajute la hrănirea celor săraci.
5. Ramadanul se încheie cu Eid al-Fitr, o sărbătoare care ține trei zile. Aceasta include rugăciuni și mese speciale cu prietenii și rudele și este însoțită adesea de cadouri împărțite cu cei dragi.

Deși sărbătorit doar de musulmani, Ramadanul ne învață pe toți cât de importante sunt conceptele de autocontrol, toleranță, diversitate, iubirea față de aproape și, bineînețeles, ușurința cu care ne pot uni mesele împărțite cu cei dragi.